De câte ori te-ai întrebat ce lume-i dincolo
De pleoapele închise, în somnul dulce, greu.
E basm şi-s lumi aievea-n minte împletite,
După hotarul somnului sunt Eu!
Din ce-s făcute visele, te întrebi,
Când luna te veghează-n nopţi, cuminte,
Sunt gânduri răscolite de-ale vieţii valuri
Sunt nerostitele, uitatele cuvinte.
Nimeni afar' de mine nu e pe vis stăpân
Iar gândurile-n noapte singure domnesc;
Eu sunt păstorul lor, eu ţes cealaltă lume
Iar când tu dormi, eu vise făuresc.